Journal

ziua 168 – Când un străin se ia de copilul tău că plânge.

Când copilul meu plânge, eu înțeleg că el are o nevoie. Poate fi o durere, poate fi frustrare, tristețe, poate fi nevoia de eliberare pentru că plânsul este primul mod de refulare/reglare al organismului nostru.

Astăzi a fost frustrare. Radu voia sa se întâmple ceva, eu nu am putut așa că s-a așezat cu fundul pe trambulină și plângea. El are aproape șase ani așa că putea să exprime foarte clar frustrarea lui: De ce trebuie să fac tot timpul ce spun ceilalți?/De ce nu pot să fac ce vreau eu? Între aceste cuvinte plângea și mai tare. Eu nu m-am dus imediat după el, l-am lăsat puțin să proceseze ce discutasem și, între timp, am urcat să iau haine uscate de pe terasă. Peste gard, un domn care se afla foarte aproape de poarta noastră, i-a spus:

-De ce plângi, măi? Nu ți-e rușine?

În gândul meu am strigat doamne, dumnezeule! și am simțit cum mi se încălzesc și mâinile și picioarele dar nu aș fi fost un exemplu tocmai bun dacă aș fi început să arunc cu chestii din balcon într-un al om, lucru pe care îmi venea, de fapt, să-l fac. Cu cea mai calmă voce de care am fost capabilă am spus:

– Vă rog să nu îi mai spuneți așa ceva copilului meu!

– Ești băiat mare, cum să plângi?

– Ceee?! striga Radu

– Vă rog să încetați și să-l lăsați în pace, am

spus!!

De data asta Radu a fugit și s-a ascuns după un stâlp. M-am dus imediat acolo unde era, m-am așezat lângă el și am stat cât a fost nevoie. I-am explicat încă o dată că a plânge nu e ceva greșit, că puteam să lucrăm cu ce facem atunci când suntem supărați sau furioși (și i-am explicat că îmi venea să îi spun lucruri mult mai dure domnului și să arunc cu rufe în el) dar să plângi, cu siguranță nu e ceva greșit.

Reacția lui Radu, aceea de a se ascunde, mi s-a părut un exemplu elocvent de ce fac copiii atunci când sunt certați pentru ceea ce simt. Se ascund și, dacă nu au stâlp la îndemnă, ridică ziduri ineterioare care se tranformă în labirinturi de emoții reprimate, tristețe și furie. Îmi pare rău pentru domnul acela, eu, băiatului meu i-am explicat dar el a plecat și azi fără să știe.

O singură poza am făcut azi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s